![]() |
| Imagine: www.deviantart.com |
”Te văd, te simt, te cânt,
printre rânduri mă patrund
încerc să te prind, dar nu te ajung
totul pare un drum atât de lung.
Privirea ei o port mereu,
Ziua:
zâmbetul în razele soarelui și
ochii în cerul mereu albastru.
Noaptea:
ochii ei în stele cerului,
fiindcă știu că acele stele,
acele lumini agățate parcă
de bolta cerească
ard, parcă de o veșnicie și
vor mai arde, doar pentru tine.
Trag într-o parte câte o stea
în fiecare seara o privesc pe ea.
am încercat, dar nu te pot uita
atâta timp cât stele fac parte
din privirea ta.
În zilele noroase tristă de-ai fi fost
lângă tine aș fi vrut să fiu,
să-ți dau din inima mea,
ceea ce deja, eu pe de rost o știu.
Tristă de-ai fi fost oricând
lângă tine aș fi vrut să stau
sărutându-ți umărul plăpând
și fericirea pe buze să ți-o dau.
Iar atunci când ai fi fost bine
aș fi vrut să stau tot lângă tine.
tu, sufletul să-mi potolești
cu frumusețea ta ce radiază
lumina soarelui atunci
când noaptea stelele veghează.”
”Mai mult decât cuvinte”-Alex M.B.

"Iar atunci când ai fi fost bine
RăspundețiȘtergereaș fi vrut să stau tot lângă tine.
tu, sufletul să-mi potolești
cu frumusețea ta ce radiază
lumina soarelui atunci
când noaptea stelele veghează.”
Foarte frumoasa intreaga poezie !
Mulțumesc Andreea.
Ștergere