~Poemizarea~
Citesc un vers și încă un vers
Gânduri ce nu s-au șters.
Citesc și ascult rimele cum sună
Unii cred ca totul îi doar o glumă.
Printre lacrimi, scrise uneori,
Așa cum cerul se umple de nori.
Dar din dragoste mereu scrise
Precum mierea cea din vise.
Vers cu vers schimbat mereu,
Doar ceea ce simt numai eu.
Totul pare atât de diferit
Doar eu știu ce am iubit.
Si iubesc și voi iubii,
Până când nu voi mai fi.
Ceea ce mi-a rămas, va rămâne mai
departe
Și va poleniza fiecare vers în
parte.
Poate că sunt destul de visător, dar
Fiecare dintre noi are acest har.
Tu erai, ești și vei fi doar un vis
Dacă inima ta nu s-a deschis,
Către ceea ce iubești în teamă
Către locul unde inima mea te
cheamă.
Doar tu poți transforma în realitate
Visul meu ce stă pe coate.
Doar când noi ne privim
Visul meu, realității îl închin.
Fiindcă tu ești visul divin al meu
Într-o realitate în care schimbarea
nu sunt eu.
@Maricoiu Alexandru - Bogdan-”Mai mult decât cuvinte”
"Iubirea este asemenea unei stele cazatoare.Cat timp straluceste pe cer este frumoasa si stii ca va fi acolo mereu indiferent de zi sau noapte.Dar cand aceasta stea va cadea tot ce va ramane frumos, in urma ei, va fi doar acea dara stralucitoare de lumina,doar amintirile care stralucesc pentru inca un moment ,aratandu-ti frumusetea pe care ai lasat-o in urma,realizand ceea ce ai pierdut." - Alex M.B.
Comentarii
Trimiteți un comentariu